Nu știu dacă v-am povestit vreodată experiența mea de doi ani la psihiatru. Era cât pe ce să scriu o carte “Cu Oana la psihiatru”. Nu, stați calmi, doamna doctor a ieșit întreagă din experiența asta, ținând cont că ea m-a forțat să merg pentru că citea în ochii mei… ce citea ea. Și culmea că a avut și dreptate, mai culmea e că îmi dădea și consultații telefonice gratuite. Trebuie să spun că din când în când aș lua-o de la capăt, pentru că niciodată nu m-am simțit atât de încrezătoare ca atunci. Și nu, nu e o boală să mergi la psihiatru, cum nu e nici rușine să recunoști asta. Din contră, dacă mai mulți ar înțelege probabil că viețile noastre s-ar schimba. Dar asta este o poveste pe care am s-o spun la momentul potrivit, pentru că trebuie să înțelegeți stări, trăiri, dezamăgiri și mai ales că o depresie… – mă rog, la mine a fost mai mult de atât, atacuri de panică violente – te poate ucide. 

Oricum, viața e un amalgam de căutări de sine. De cele mai multe ori mă regăsesc și sunt în armonie cu mine – dar să nu credeți că-i ușor, vorbim de auto educare, una din aia severă. Mă cert de multe ori spunându-mi că pot, vreau și reușesc. În nouăzeci la sută din cazuri îmi și iese, dar mai sunt alea zece la sută în care mă încui în baie și bocesc până îmi dau seama că trebuie să îmi iasă iar. 

Ce să zic, nu e vina noastră. Pur și simplu ne-am născut în vremurile astea în care și cea mai mică distracție îți dă senzația că ai trecut peste lucruri, dar nu e chiar așa. Înveți să le îngropi și să le ignori, dar nu știi cu adevărat când vor ieși din nou la suprafață, pentru că în subconștientul tău nu ești cu adevărat împăcat. 

De multe ori pentru a trece peste angoasele mele iau soluții radicale. Poate nu cele mai bune, dar destul de eficiente pentru moment. Dacă viața nu ar fi atât de stresantă probabil că n-am fi nevoiți să ne îngropăm în propriile ființe. Și să fim serioși cât de prieten poți fi cu cineva pentru a te descărca și de ce, până la urmă, l-ai încărca pe celălalt cu nebunelile tale. Păi nu de asta există psihiatrii și psihologi? Măcar ei sunt plătiți să te asculte și să nu se lase trași în lumea ta nefericită.

Nu, nu zic că sunt nefericită, doar obosită și uneori cad în panta aia. Mă mai hrănesc cu antidepresive, mai dorm o oră – care oricum e destul de zbuciumată și mă trezesc și mai obosită – mai urmăresc un serial gen “Lucifer” pentru că-mi dă senzația că mă calmează. 

Adevărul e că luptăm zi de zi să zâmbim, chiar dacă nu vrem asta. Luptăm zi de zi să fim oameni cu ceilalți pentru că n-au ei nicio vină pentru problemele noastre, plus că le au și ei pe ale lor și parcă nu e drept să le dăm viața peste cap. Luptăm zi de zi să fim cât mai echilibrați, mai demni și mai corecți. Sigur că nu ne iese mereu, dar mai sunt și zile… știți voi, zilele alea în care ești mândru că ai făcut ceva. 

Și da, pot spune că la mine, cel puțin în ultimile luni salvarea a venit de la Alin și de la Andrei. Se știu eu. Măcar mi-au oferit un scop de-a fi total aiurită, obosită, dar, în același timp, în marea majoritate a timpului, mulțumită. 

Dar, că în orice e un “dar”, e mai greu, acum, în ultimul timp, cu mulțumirea de sine. Parcă mă simt, dintr-o dată, mult prea îmbătrânită și obosită. Nici mintea nu-mi mai funcționează cum trebuie. Și chiar și știu de unde vine asta. De la scris. Singurul lucru care mă face cu adevărat fericită e scrisul, doar că eu nu mai am timp de el și magia talentului se revoltă la rândul ei și se supără, așa că zi de zi îmi pune bariere pentru a nu ajunge la inspirație. Degeaba îi cer iertare inspirației, cred că trebuie să fac ceva mai mult pentru ea, cred că trebuie să o iubesc din nou așa cum o făceam odinioară. Dar cu ce timp?

Nici nu s-a terminat bine scandalul de la Berevoești că a apărut altul tot în etnia rromă, de data asta la Blocul Coremi, bloc dat de Primărie acestora în regim social. Rromii de la Coremi se acuză între ei de ani buni, dar de data asta s-a lăsat și cu plângeri la poliție. Liderul rromilor din Pitești, Nicolae Pavel, este acuzat că le vinde oamenilor locuințele sociale.

# Rromii de la Coremi se revoltă din nou împotriva lui Nicolae Pavel

La Blocul Coremi, construit de Primărie și dat rromilor din Pitești, oamenii se împart în două tabere: cei care sunt de partea administratorului Nicolae Pavel și cei care nu îl mai vor pe acesta aducându-i acuzații grave.

Femei, bărbați și copii, locatari Coremi s-au strâns marți în fața Primăriei pentru a avea o audiere cu viceprimarul Zugravu. Oamenii erau revoltați deoarece duminică seara li s-a umplut paharul când unul dintre locatari a fost dat afară din bloc de două dintre femeile din clanul lui Pavel. Deoarece s-a ajuns la scandal, doi bărbați au fost arestați și reținuți pentru 24 de ore pentru tulburarea liniștii publice. Din declarațiile acestora se pare că au ajuns la scandal pentru a își apăra drepturile de-a intra în blocul în care locuiesc.

# Suntem Berevoiești doi

Rromii strigau intrigați că sunt un fel de sclavi ai lui Nicolae Pavel și se simt exact ca cei care au fost înlănțuiți la Berevoiești. “Vrem să scăpăm din sclavie”, a spus o femeie care-și ținea pruncul în brațe. Dar acuzațiile nu se opresc aici. Din declarațiile oamenilor se pare că Nicolae Pavel a vândut acele garsoniere începând de la 800 de euro și ajungând la 5000 de euro. Când unul dintre locatari nu ar mai fi avut bani să achite îl dădea afară și proprietatea se revindea unui alt locatar. Menționăm că acest bloc a fost dat în folosință de către Primărie fără a se cere chirie, singura condiție fiind aceea de-a plăti utilitățile. Cel desemnat de Primărie pentru a administra blocul a fost Nicolae Pavel care a început să se creadă stăpân pe bloc și pe oamenii care locuiesc acolo. Oamenii au declarat că li s-au cerut bani pentru a avea dreptul să locuiască în acele garsoniere, ba chiar și pentru a intra în curtea blocului. Copiii, declară aceștia, le sunt batjocoriți și nu sunt lăsați să iasă afară, în curtea imobilului.

# Problemele constatate și de corpul de control al Primăriei

Rromii au cerut să nu-i mai plătească utilitățile lui Nicolae Pavel, ultima oară au plătit căldura în luna iunie cu toate că majoritatea au în casă butelii, iar în luna iulie nimeni nu ar fi folosit gazele dacă le-ar fi avut. Din casa scării de incendiu administratorul și-a construit baie, lucru constatat și de corpul de control al Primăriei. Oamenii lui Pavel au toalete pe balcoane, iar în spatele blocului sunt mai multe cotețe unde se cresc porci, găini și alte orătănii, lucru care-i deranjează pe ceilalți. Pentru că locatarii au cerut să nu mai plătească întreținerea administratorului, cei de la primărie au decis ca pe 30 iulie să se ducă chiar ei să facă încasarea. Aceștia au copii după chitanțe și cu toate astea nu beneficiază de gaze și uneori nici de lumină. Din ceea ce spun ei Nicolae Pavel și-a făcut casă la Bradu pe banii lor.

# Directorul Dan Teodorescu așteaptă o soluție de la poliție, iar poliția de la Primărie

Dan Teodorescu a spus că va încerca alături de colegii săi să facă o schimbare la Coremi pentru a se liniști spiritele, dar, în același timp, spunea dânsul, oamenii nu au făcut nici o plângere. După care a revenit asupra declarației inițiale spunând că, de fapt, sunt niște plângeri la secția 4 Poliție.

Cei de la Poliția Municipiului au spus că există mai multe plângeri de la mai multe persoane din acel bloc, dar ei nu prea pot face nimic în afară de-a cerceta cazul. Dosarul a fost trimis la Parchet și e în curs de cercetare, dar și ei așteaptă, în primul rând, o soluție de la Primărie.

# Rromii de la Coremi acuză că au fost târâți la alegeri pentru fostul Primar

Cei care sunt împotriva administratorului îl acuză pe acesta că îi încolona pentru a-l vota pe Tudor Pendiuc, de asemenea, unii dintre ei sunt convinși că Dan Teodorescu nu este străin de perceperea banilor pe camere și de modul în care sunt tratați: “Chiar ieri când au venit cei de la primărie la noi Pavel ne-a înjurat de față cu ei, iar aceștia nu au reacționat în nici un fel”.

# Pavel are, de asemenea, o explicație

Nicolae Pavel este acuzat de camătă și de faptul că le cere acestora bani să intre în bloc sau în locuințe. Întrebat dacă știe de acuzațiile care i se aduc Nicolae Pavel a declarat: “Știți ce se întâmplă? Proxeneții au bani și îi pun împotriva mea, până mai acum îmi lingeau castroanele mie de foame, acum au bani. Sunt plătiți de D.D și F.M, pentru că au femei prin Ibiza. Ei racolează fete. Cum fac 18 ani, cum le iau, le duc afară și… nu mai permit eu așa ceva să mai facă. Nu le cer nici o taxă de protecție, n-am nici o problemă cu ei, eu sunt o fire pașnică, n-am probleme cu ei. Problema este că nu le mai dau voie să mai facă camătă în bloc. Au făcut kilograme de aur pe cămătărie. Dar dacă restrângem ancheta să știți că sunt cercetați pentru droguri. Eu n-am nimic cu nici unul. Ăștia care reclamă fac de foame și de frica lor. Proxeneții au sărit la ei să-i bată și au venit tot la mine să-i apăr. Ăștia au păcălit și din nepoții mei că au nevoie de buletinele lor. Dacă eu nu le-am mai dat voie să facă ce vor caută scandal cu mine”.

# “Proxeneții” cer psiholog pentru copiii din bloc

F.M este un bătrân pensionar operat la inimă, iar D.D este Președinta pe Județ a Rromilor la femei și lucrează ca mediator sanitar la Primăria Călinești pe comunitatea de rromi. Aceștia ar trebui să fie cei doi proxeneți, soț și soție, oameni respectați în comunitate. Cu această ocazie femeia a cerut cu disperare un psiholog din partea primăriei pentru copiii de la bloc: “Nici nu știu să se joace, sunt terorizați. De câte ori ies afară sunt bătuți, speriați și înjurați. Copiii aceștia au nevoie de un psiholog pentru a se putea dezvolta normal”.

# De data aceasta rromi nu mai renunță până când nu pleacă Pavel

Joi după-amiază, la secția 4 Poliție Pitești, cei care nu-l mai vor pe Pavel s-au strâns din nou pentru a face plângeri. Cu toate că în fiecare an izbucnește câte un scandal de data aceasta locatarii Coremi vor să pună capăt nebuniei. Mulți dintre ei lucrează pe salarii de nimic și au nevoie de liniște măcar când ajung acasă, dar cel mai mult își doresc siguranță pentru copiii lor. Joi au depus plângeri împotriva violenței verbale, deoarece Nicolae Pavel i-a amenințat că-i împușcă, acesta spunându-le de multe ori că deține arme, unora chiar a încercat să le vândă pistoale cu bile de cauciuc, lucru de care nici cei din Primărie nu sunt străini conform unui raport din 2010 când unii consilieri recunoșteau că ar ști că acesta deține arme.

Unii dintre locatari au dormit mai multe zile pe unde au apucat de teamă să nu fie bătuți. De data aceasta, spun ei, “mergem până la capăt și dincolo de capăt”, dorind să se termine pentru totdeauna scandalul acesta și să ducă o viață normală.

… nu, prietene, dacă nu te duci ești.

Aud mulți oameni care spun că cei care se duc la psihiatru sunt nebuni, în condițiile clare în care chiar cei care o spun ar avea nevoie de unul. Mentalitatea românească tot primitivă a rămas. Acceptăm tehnologia și chiar înlocuirea creierului, dacă situația o cere, dar nu ne gândim să ne facem creierul și sufletul să se simtă bine.

Mulți au impresia că dacă se vor duce la psihiatru oamenii îi vor lua drept nebuni. Să vă spun ceva, americanii sunt obligați prin lege să o facă și majoritatea trăiesc cu prozacul în buzunar. Nu ești nebun dacă te duci. Stresul, neajunsurile, problemele de orice natură, până la urmă fac acel hormon al fericirii secretat de creier, serotonina, să dispară. Psihiatrul nu e numai cel care îți dă o pastilă pentru a ține serotonina creierului tău sub control, dar e și cel care-ți cunoaște trupul – că doar tot de medicină ține – dar și cel care te psihanalaizează, adică este și psihanalist. Te ascultă și caută baza problemei tale pentru a te ajuta să o înțelegi și să scapi de ea.

În ziua de azi se moare din pricina atacurilor de panică netratate, pentru că acestea, de cele mai multe ori, dau senzația unei boli de inimă. Altele sunt nedetectabile de subiectul care le are, dar sunt vizibile pentru cei care mai știu cu ce se mănâncă. Nesiguranța, transpirația palmelor, timiditatea excesivă, fuga de oameni etc, toate astea ar putea fi simptome ale unor atacuri de panică. Iar din unele minore se pot transforma în unele majore. Și da, poți face poc și asta e.

Dar românului îi e rușine să se ducă la psihiatru, îi e rușină chiar și să recunoască problema pe care o are sau să ceară ajutor. Nu am înțeles până acum de ce rahatul ăsta de stat nu obligă măcar oamenii muncii să se ducă la psiholog, nu la psihiatru, din când în când. Pentru că oriunde ați lucra tot apar probleme, tot există stres și vă confruntați cu situații pe care habar nu aveți cum să le gestionați. Atunci vă închideți în voi sau răbufniți, nici una nefiind o soluție. Dar încă o dată vă spun, românii, la capitolul ăsta, sunt primitivi și îndoctrinați. Îți trebuie o doză de creier și pentru a recunoaște că nu ești ceea ce pari a fi.