Oana Mujea Blog - scriitoare/blogger
  • Scriu
  • Gramatică
  • Recenzii și baliverne
  • Handicap politic
  • Iolanda
  • Promovare
  • Despre
  • Mintea mea
Oana Mujea Blog - scriitoare/blogger
Scriu
Gramatică
Recenzii și baliverne
Handicap politic
Iolanda
Promovare
Despre
Mintea mea
  • Scriu
  • Gramatică
  • Recenzii și baliverne
  • Handicap politic
  • Iolanda
  • Promovare
  • Despre
  • Mintea mea
Mintea mea cu ale ei

Revenire în piața cărții

June 27, 2016by Oana Mujea1 Comment

Da, da, am vrut să scriu despre politică, dar n-am făcut-o din două motive: unul ar fi că nu am avut timp și al doilea că între timp m-am plictisit. Dar dacă vreți subiecte interesante din Argeș, puteți citi aici tot ce vă interesează.

13339426_1125322547529744_4716496916815094884_n

Acum să trec la ce mă doare. Bine, firește că nu mă doare mare lucru, dar așa e vorba. Ei, da, revenim la “Indicii Anatomice”, prima mea carte polițistă și cea tradusă în Anglia. Bine, poate că în conștiința umană a rămas și cea mai bună, dar George Arion zice că e mai mișto “Mascarada”. Eu nu știu exact ce să cred.

O primă recenzie excelentă o găsiți aici, pe Literatura pe Tocuri.  Pentru cei care știu deja cartea aceasta e la a doua ediție, sub îngrijirea și oblăduirea lui George Arion și Crime Scene Press, dar mai ales a lui Alexandru Arion.

Nu vă țin mult de vorbă astăzi pentru că îmi e teribil de lene, dar, dacă ați mai trecut prin blogurile mele știți bine că într-un fel a fost și crime-ul meu de suflet. Așa că vă invit din nou să o citiți. Nu o să vă pară rău!

Lifestyle, Mintea mea cu ale ei

Oameni mari și oameni…

April 30, 2016by Oana Mujea3 Comments

MIOVENI-PASTI-2016-1-350x180

În 2012 cineva mi-a spus că trebuie nepărat să văd luminile de Crăciun din Mioveni. Recunosc că eram destul de plictisită de cele din Pitești, care aveau mai mult becuri arse decât luminoase. Dar am zis să nu refuz. Când am ajuns acolo nu-mi venea să cred. Mă așteptam să văd ceva lumini în centrul civic, dar nu, întreg orașul era împodobit. De atunci an de an am fost să văd minunăția din preajma sărbătorilor de Crăciun și în fiecare an am văzut altceva, mai bogat, culori schimbate, feerie. Anul trecut, venind de la Vâlcea, cu singurul gând de-a merge la Mioveni, am zis să iau cu mine pe cineva care nu mai fusese. Jur că omul a rămas uimit și a spus: “Am fost în orașul luminilor, dar așa ceva nu am văzut”.

Pe vremea aceea, adică în urmă cu câteva luni, nici nu știam cine e Primar în Mioveni și nici nu mă interesa, conta doar că se vede că îi pasă. Vrea un oraș frumos, curat, un oraș pentru oameni. Mai aveam prieteni care stăteau acolo și spuneau: “N-aș da Mioveniul pe Pitești nici să mă pici cu ceară”. Recunosc, nu prea înțelegeam de ce, dar nici nu era treaba mea.

Anul acesta, dintr-o întâmplare, am ajuns la Servicii Edilitare, tot dintr-o întâmplare ajung la o ședință unde domnul Primar, cu toate că risca să-i supere pe toți din sală – pe mine nu, recunosc – a fost foarte sincer și tranșant. Am adorat imediat acea sinceritate. Nu conta că se supără cineva sau nu, ba da, conta, pentru că le-a spus la un moment dat că le cere scuze dacă i-a supărat, dar trebuia să spună adevărul. Just! Just!

Omul acesta a muncit să aducă orașul unde este. Capitala județului dacă e să mă întrebați pe mine. Sigur, mai există niște probleme cu un drum care a fost făcut DN pe vremea lui Boc și pe care Primarul orașului Mioveni, oricât ar vrea, legea nu-l lasă să-l asfalteze. Asta-i țara.

Am văzut în acest om un tată deosebit, dar și un prieten pentru oamenii de lângă el, indiferent de culoarea lor politică sau de crezurile lor. Un om care acceptă ideile creative și nu îi e teamă de ele – așa cum pe vremuri am pățit-o eu cu un primar din altă parte, care s-a speriat teribil când a venit vorba despre o idee ieftină, dar creativă.

Sunt oarecum mâhnită că acei oameni cărora le-a întins mâna, indiferent că sunt din Mioveni, Pitești, Câmpulung, chiar și Vâlcea, nu au nici un fel de scrupule. Nu mai au simțul bunului simț. Ori sunt eu prea genul care dacă face o promisiune, chiar și tacită, o duce până la capăt și nu ar trebui să fiu așa, ori sunt ei genul cărora le place să se laude pe realizările altora.

Dacă e să mergeți în Mioveni veți vedea dezvoltare la standarde înalte, europene. Școli făcute de la zero, dotate chiar și cu defibliratoare, Catedrala, Spitalul care este în construcție. Grija pentru curățenia orașului, a spațiilor verzi, servicii publice de calitate și multe alte lucruri pe care în Pitești oamenii doar le visează.

Și nu, nu este o laudă. Este o realitate. Mioveniul are un Primar care s-a zbătut și se zbate pentru fiecare frunză, Care s-a zbătut ca fiecare om să aibă un loc de muncă și o locuință, servicii publice cantitativ și calitativ la standard ridicate Și o va face în continuare, pentru că vrea și asta este cel mai important. Atunci când un om vrea, indiferent de piedicile care i se pun, face și face bine.

Paște fericit!

Handicap politic

Cumpăr Brădet și boicotez Auchan

March 3, 2016by Oana MujeaNo Comments

12809603_10208427763512974_253968053075897464_n

V-am spus deja că nu sunt fană lactate, eu cu porcul și la propriu și la figurat. Dar de când cu toată nebunia asta, aseară am decis să cumpăr smântână Brădet. Cumpăram și înainte, dar pentru pisoi. Era singura smântână din comerț pe care o mânca și e bine știut că o pisică nu mănâncă în veci un produs care doar îi miroase a stricat sau care nu e natural. Și l-am încercat cu toate mărcile, nu, doar de la Brădet mânca. E drept, de când pisoiul a murit n-am mai luat lactate de nici un fel, pentru că eu nu le consum, poate, uneori, brânză de vacă, dar și aia așa să nu zic că nu iau și eu calciu din ceva.

Bun, Auchan nu are nici un interes să țină un produs românesc. Nu că ar fi ei înțelepți și țin la clienți, pentru că eu am mai luat de la ei carne stricată, așa că să mă scutească. Piteștenii probabil că își mai amintesc de hypermarketul PIC, românesc, mergea al dracului de bine. Produsele erau mult mai ieftine decât în alte hypermaketuri. Dar s-a dorit distrugerea lui și s-a reușit. Bravo! Că omul era pușcăriabil sau nu mii de oameni și-au pierdut locul de muncă.

Piteștiu și așa a devenit o jale. Nu ai unde te angaja, dacă găsești mai bine stai acasă de banii ăia și tot așa. Acum să mai distrugem și Brădet, doar pentru că vreo firmă străină a pus ochii pe ea, nuuuuu. Ați distrus Făgăraș, ați distrus fabrici, cizmării, croitorii etc. Voi nu vedeți că noi nu mai avem nimic, dar nimic? Nici o meserie, nu știi de ce te mai duci la școală. De ce să mai urmezi o facultate dacă apoi stai cu mâinile în sân și nu ai unde te angaja. De fiecare dată când cineva face ceva bun, creează locuri de muncă, trebuie îndepărtat.

Dar italianului ăla nemernic pentru care eu am lucrat și nu mi-a făcut carte de muncă și nici nu m-a plătit îi face cineva ceva? Când am plecat de acolo urla că așa e în prima lună. Adică cum e Gigule în prima lună? Exploatezi și nu plătești? Așa vreți să ajungă țara asta? Să fiți exploatați zece ore pe zi pentru zece milioane pe lună, dar în prima lună nu primiți nimic? Mi-a fost mie scârbă să-l reclam la Protecția Muncii, deși îmi pare tare rău că n-am făcut-o. Dar știu ce ar fi pățit, aproape nimic. Așa că… Am ajuns sclavi în țara noastră.

Și colac peste pupăză nimeni nu vorbește despre adulții care mor de gripă porcină, altă boală peste care s-a lăsat o tăcere sinistră.

Am zis, în fiecare zi o să cumpăr un produs Brădet și o să boicotez Auchan.

Handicap politic, Mintea mea cu ale ei

Ăștia ne ucid în masă!

February 12, 2016by Oana Mujea2 Comments

colectiv_71911300

Poate că sufăr eu de mania persecuției sau de teoria conspirației, dar ceea ce mi-a povestit mama că s-a întâmplat în ultimul timp în Pitești nu mă poate duce cu gândul decât la asasinarea în masă. Am spus-o de la Colectiv că nu e ceea ce pare. Ar fi simplu să fie așa. Acolo s-a vrut pentru a schimba un guvern – care acum are de gând să încalce Constituția cu libertatea de exprimare – dar nu numai pentru asta. Și pentru a ne reuni în turmă, pentru a nu mai gândi și a nu ne mai opune.

În ultimul timp la Spitalul Județean din Pitești au murit niște copii și, din câte știu eu, și un adult – recunosc, știu subiectul doar din ce mi s-a relatat, nu am avut timp să deschid televizorul să văd. Copiii și omul acela au murit din cauza unei răceli aparent banale. Explicația celor de sus a fost oarecum halucinantă, ceea ce mă face să cred că austriecii ne ucid. Povestea spune că în pădurile din Argeș ar exista un virus adus de austrieci care nu a fost niciodată pe teritoriul României.

Părerea mea sinceră și fără pic de echivoc este că acest guvern tehnocrat, în frunte cu președintele și cine o mai trage sforile pe afară, a început să ne ucidă din fașă. E mai simplu așa. Adulții oricum au zilele numărate și pe unii îi mai urmărește și ghinionul, dar natalitatea trebuie redusă pentru că altfel nu au cum să facă față valului de copii inteligenți care se tot nasc și nu au cum să facă față unor personalități care se vor opune. Noi ne-am obișnuit să plecăm frunțile și să ne supunem. Ba de teama de-a nu ne pierde locul de muncă, ba de teama de-a nu deranja pe cine nu trebuie, ba pentru că avem familii la care să ne gândim, așa că tăcerea noastră a devenit parte din conspirația lor și, la rândul nostru, suntem vinovați pentru că ne ținem gurile cu lacăte.

Cu cât ne vor lua mai multe, cu atât ne vor supune mai mult. De ce banii strânși pentru cei de la Colectiv nu au ajuns la victime? S-a chinuit cineva, măcar, să-i întrebe pe cei de sus, de acolo din Olimpul lor? Încet, încet ne reduc ca număr pentru că gurile ni le-au cam închis. Cei puțini care mai vorbesc o fac în zadar, oricum suntem împinși și manipulați de unul dintre cei mai buni PR-i ai istoriei. Nu știu care-i ăla, dar aș putea specula. Dacă ar fi să cred cu adevărat într-o conspirație Mondială, atunci aș merge pe viziunea celor de la “Heros”, adică sfârșitul lumii vine prin eliminarea maselor pentru a rămâne cei care trebuie. O, da, știu, o să-mi atrag iar toate înjurăturile lumii, dar nu îmi pasă. Mie, personal, îmi e indiferent. Nu mi-a fost niciodată teamă de moarte, dar dacă vă gândiți la familiile voastre, ba chiar la voi, s-ar putea să vă dați seama că suntem într-o cușcă de unde nu prea mai avem scăpare. Și vă mai întrebați de ce fug oamenii din țara asta, doar că fug degeaba, iar eu chiar nu sunt nebună fără folos. Zic să stăm și să așteptăm exterminarea. Parcă am fi gândaci de laborator și din când în când ne mai dau cu prafuri. Cel mai puternic supraviețuiește, cei slabi… aia e.

Page 2 of 2«12

Scriptics

Scriptics

Reclame

Cel.ro

Postări recente

  • Iohannis, banii și angajații
  • Acasă! Unde este locul ăsta?
  • ȘI TOTUȘI UNII MAI CUVÂNTĂ
  • O SĂ MOR DE LA CAP: CUM, MĂ, CU CE I-A SERVIT VIORICA DĂNCILĂ PE EUROPENI? CUM?
  • Degeaba sunt unul dintre oamenii care reprezintă Argeșul la nivel național și chiar mai mult.

Jucătorul

Scriptics

Miercuri o să mori

Scriptics

Blogroll

Vali Badea
Magazin Fashion
Ema Pirciu
Gazeta de pe perete

Comentarii recente

  • Libby on Cam așa cu manipularea
  • Mihaela on Când strigi hoții și iei bani de la hoți nu te numești complice?
  • Lol on Nu mai abandonati cainii
  • Oana Mujea on Vreau un Putin Președinte
  • Dado on Vreau un Putin Președinte

Categorii

  • Gramatică
  • Handicap politic
  • Iolanda
  • Lifestyle
  • Mintea mea cu ale ei
  • Photography
  • Promovare
  • Recenzii și baliverne
  • Scriu
  • Travel
  • Uncategorized

Reclame

Cel.ro

Caută

Arhive

  • September 2019
  • August 2019
  • January 2019
  • November 2018
  • October 2018
  • August 2018
  • June 2018
  • May 2018
  • April 2018
  • March 2018
  • February 2018
  • January 2018
  • December 2017
  • November 2017
  • October 2017
  • September 2017
  • July 2017
  • June 2017
  • May 2017
  • April 2017
  • March 2017
  • February 2017
  • January 2017
  • December 2016
  • November 2016
  • October 2016
  • September 2016
  • August 2016
  • July 2016
  • June 2016
  • May 2016
  • April 2016
  • March 2016
  • February 2016
  • January 2016
  • December 2015

© 2016 copyright Oana Mujea
Powered By Scriptics