Nu, nu fac o chestie de bravură, dar poate că sunt singurul argeșean care a fost tradus în Anglia. Poate și singurul care a scris în jur de 20 de cărți – SSFH și Crime – și toate au avut succes în țară. De la București în Ardeal (tot Ardealul chiar și unde se pune cuiul în hartă, adică prin Odorheiu, Maramureș, etc), Sibiu, Buzău, Vâlcea și câte or mai fi că le-am pierdut numărul. Am fost singurul argeșean care a lansat la Canary Wharf – dacă nu știți ce e asta, vedeți “Capitala Angliei” :)). Am fost unul dintre puținii din Argeș care l-a cunoscut pe Sir Iacobescu. Dar ce contează?

Din punctul ăsta de vedere am reprezentat Argeșul cu succes. Credeți că i-a păsat vreunui argeșean? Măcar piteștean? Nu!

În 2009, la Deva, cartea mea “Războiul Reginelor” a luat premiul întâi pentru cea mai bună carte pentru tineret. A știut cineva din urbea asta? I-a păsat vreunei autorități? Ați făcut totul să ignorați un om care a dus cultura județului vostru în țară. Singurul care a scris și a urlat în privința asta a fost regretatul Marin Ioniță.

Dar pentru voi sunt o paria și puțin vă pasă. Urăsc județul ăsta și pe cei din vârf care nu apreciază decât banul care și-l pot băga în buzunar.

Vă mulțumesc! Nici voi nu reprezentați pentru mine decât niște parveniți inculți.

Oho, și sunt multe, multe, mult mai multe de la 21 de ani de când scriu: Fantasy, Antologii, Interviuri, Cărți de dragoste etc. Asta sunt eu, dar voi nu sunteți decât niște politicieni fără cultură. Nu, nu sunteți intelectuali. Sunteți doar nepăsători… scuze, vă pasă de ce puteți băga în buzunar.

Eu înțeleg, chiar da. Și eu sunt pofticioasă din fire. Uneori aș mușca din oameni când îmi e foame. Bine, nu asta e ideea. PNL Argeș anunță miting mare – mă rog – 30-40 oameni acolo – în Pitești. Ăștia de la Mioveni, mai pofticioși din fire, hop cu poza de mai sus. Nu jur, că nu-i frumos, dar mie mi s-a făcut milă.

De ce nu ziceți, măi, oameni frumoși și liberi că poftiți. Uite, în numele vostru, îi rog eu pe primari – nu contează culoarea politică – să vă dea mici și bere și PSD – clar că poftiți voi și la PSD, dar nu s-a dat dezlegare. Na, acum, noi la București n-am primit decât apă, a trebuit să mergem pe cont propriu la KFC, dacă știam că se dau și mici vă invitam și pe voi, dar nu s-au dat. Însă, special pentru voi, vă rog eu domnilor primari. Adică ei fac miting sau protest sau ce o fi el, în fiecare oraș, vă rog, fie-vă milă. Cât Doamne iartă-mă să coste niște mici pentru maxim, dar maxim 50 de persoane. Hai că oricât de sărac ar fi bugetul parcă merită și ei. Fie și de o bere că se anunță caniculă. Și așa sunt ei ușor bătuți în cap, doar nu vreți să fie de tot. Dacă primăriile nu vor, fac eu chetă. Punem mână de la mână. Ce nu fac eu pentru niște oameni frumoși și liberi. Am uitat când e anunțat marșul ăsta, dar mâine deschid cont bancar și vă ajut.

Apropo, nu vă mai amăgiți, tinerii frumoși și liberi votează Cioloș nu PNL. Taman de aia sunt și atât de sufletistă azi.

Simfonia e a noastră, a argeșenilor, dar, în special, a piteștenilor. E o tradiție de patruzeci și unu de ani. O tradiție la care am participat și eu copil fiind – ceea ce înseamnă că încă nu sunt suficient de bătrână, bilă albă pentru mine. Am criticat administrația locală ori de câte ori nu mi s-a părut corectă, dar, ori de câte ori a făcut lucruri bune, frumoase, elegante, nu am avut decât cuvinte de laudă. Eu sunt o anormală. Nu țin cu voi pentru a vă pupa fundurile că n-am de ce, dar când ceva e bine făcut, e bine făcut.

Să o luăm pe puncte:

1. Simfonia de anul acesta mi s-a părut, de de parte, una dintre cele mai bine organizate. Se vede că de la primar la vici s-au organizat și au depus eforturi. Pe lângă aceștia și directorii școlilor și chiar Generalul Tudosoiu și-au pus amprenta. Surpriză, copiii au fost încântați. O, da, la dracu’, e o fericire să apari în fața unei oficialități, proastă sau deșteaptă. Tu ești copil, știi doar că o să dai ce ai tu mai bun pentru a ți se remarca talentul. Îmi aduc aminte că aveam șaisprezece ani și din nebunie n-am vrut să particip la Simfonie. M-a luat Petre Roman în brațe și Constantin Stroe (Dumnezeu să-l odihnească!) și aproape m-au cărat acolo. Și am cântat, dar nu aveam chef, dar, adevărul adevărat e că m-am simțit al dracului de mândră. Când eram cu mult mai mică abia așteptam o manifestare de orice gen. Că era Simfonia, că mergeam pe scena teatrului unde ne vedeau doar părinții și apropiații, că făceam orice semăna a spectacol, îmi aducea o bucurie imensă. Și era concurență mare care să fie în rolul principal, jur.
2. M-am așteptat din prima clipă să apară această reacție complet stupidă. “Copiii au fost aduși în fața lui Dăncilă ca pe vremea comuniștilor”. Hai, marș, copiii, în primul rând au fost fericiți să fie acolo, să îi vadă un puhoi de lume, fără să le pese de Dăncilă – unii nici n-au înțeles cine e femeia. Dar de aici până la comunism e cale lungă. Comunism e ce ați făcut voi cu proprii copii lăsându-i la minsu zece grade sau mai bine, în fața jandarmilor, noaptea, cu înscrisuri rezistente și instigare la ură. Manifestarea aceasta nu e o instigare la ură, așa cum faceți voi, detractorilor, doar pentru că nu puteți altfel. Doar pentru că ați ajuns la un nivel de ură pură pe care nu v-o mai poate ține nimeni sub control. O, s-a făcut sub sigla PSD, atunci omorâți visul oricărui copil care nu are părinți tâmpiți să-i scoată în ger să reziste – mă rog, o fi și asta vreo metodă imunitate.
3. M-ați tâmpit toți cu poza în care un om sau doi, trei, patru, nu știu câți, îi pupă mâna lui Dăncilă. Pe bune? De parcă au pupat-o în cur. Voi înțelegeți că unii oameni face gesturi de cavalerism pentru că așa simt? Nu pentru că vor, vezi Doamne, mâine să se ducă la Guvern și să-i ceară palate. Dar asta vi se pare mai ok? Adică nu e puțin jenantă?

Sunt convinsă că și acest om, amărât, a făcut gestul din convingere, din credință, dar totuși parcă e mult, mult mai jenant, ca bărbat să lași pe cineva să-ți pupe mâinile, de parcă ai și merita.

4. Poate că se fac multe greșeli în administrația locală. Categoric unii se văd regi pe acolo, categoric altora nu le mai ajungi la nas nici cu picioroange, dar vă spus sincer, știind despre ce vorbesc, dar nu dau nume pentru că nu vreau să credeți că o fac din cine știe ce motiv, acolo, la vârf, în administrație, sunt oameni care chiar își dau interesul. Categoric n-au cum să-i mulțumească pe toți. E imposibil. Sunt câțiva care încearcă să fie mereu peste tot. Cât să poți? Cât să duci? Mai trebuie să trăiești și pentru tine măcar o oră pe zi. Să îți eliberezi mintea de toate problemele orașului. E firesc și omenesc. Dar dacă voi aveți impresia că nu și-au dat silința și că au făcut un lucru comunism… nu, nu aveți impresia asta, sunteți doar ipocriți și rău intenționați.

Și ultimul lucru pe care vreau să vi-l spun, apropo de fetița care a stat în cap pe ciment. Mi-am rupt mâna de trei ori. Pe vremea aceea făceam gimnastică aerobică, podul, roata, statul în cap, statul în mâini erau plăcerile vieții mele. De ce credeți că nu m-am oprit după ce mi-am rupt mâna prima oară?, chiar dacă mama a fost 5% disperată, pentru că, spre deosebire de alte mame, chiar m-a lăsat să mă bucur de copilărie cu toate membrele rupte. Nu m-am lăsat pentru că îmi plăcea. Lumea se minuna, mă aplauda, le plăcea să mă vadă făcând pe “maimuța”, iar eu eram fericită că merit aprecierea lor. Copiii cred în ceea ce fac și nu le e teamă de eșec, vouă, ăstora de vi-i duceți în piață cu jandarmii, vă e frica și de umbra voastră. Voi vă ascundeți în spatele unor copii. În schimb, la această manifestație, cei mici au dăruit dragoste, omenie, bucuria lor de-a fi acolo. Nu mai mâncați rahat cu gura plină că se vede pe la colțuri. Când veți fi în stare să faceți un eveniment de o asemenea anvergură atunci să vorbiți. Până una alta, voi rezistați pasiv. Nu vă luați de Simfonia noastră, de Dansul Florilor și ceea ce ne reprezintă. Nimeni nu chinuie copiii, doar voi o faceți, pentru că le băgați în cap că nu sunt demni să fie acolo, admirați, aplaudați și îndrăgiți. Asta pentru că în ipocrizia voastră ați uitat că ați fost la fel!

Mulțumesc Ildi!

Știu, Cătălin Rădulescu este un personaj controversat, dar ce-i al lui e pus de o parte. Îmi asum înjurăturile, așa cum îmi asum orice în viață. Dacă mi-am dorit acest interviu mi l-am dorit nu pentru a da de pământ cu omul controversat și pentru că am știut că Deputatul a lucrat la aceste legi.

Ce nu o să înțeleg niciodată este de ce o mână de oameni nu dorește răspundere magistraților – ori pentru că n-au trecut prin abuzurile legii, ori pentru că sunt plătiți bine pentru a susține că judecătorul. Oricum, omule, nu știu dacă ți-ar conveni să fii în pielea unui acuzat, să  ți se greșească sentința și să realizezi că nimeni nu răspunde pentru asta.

Vă invit să aveți răbdare și să vă deschideți mintea. Puteți urmări interviul pe Arges Plus sau pe paginilie noastre. Chiar și pe youtube. Sigur, dacă o veți face punându-l pe “nu” în față. nu are sens. Am înțeles că nu vă convine ca procurorii să răspundă pentru greșelile comise, așa cum se întâmplă în orice altă țară. Culmea, așa cum explica și Cătălin Rădulescu, judecătorii sau procurorii de pe lângă Înalta Curte au fost de acord cu modificările. Bun, înțeleg că vreți ca DNA să conduncă țara, perfect, dar intrăm iar în dictatură doar pentru că nu putem face legi cum trebuie?

Atenție! S-a discutat strict pe legile justiției. Iar treaba asta cu ridicatul mingiei la fileu e o prostie. Ori ascultăm ce are omul de spus, ori ne punem în cur ca ăia mici că vrem bomboane. Înjurăturile voastre sunt acceptate, dacă mai mult de atât nu puteți.

Ca o ultimă informație trebuie să știți că Deputatul de Argeș este unul dintre cei care au lucrat și lucrează la aceste legi. În doar o lună de zile are patruzeci și trei de propuneri legislative. Alții nu le au într-o viață.

Controversat sau nu, chiar nu puteți spune că nu a explicat pentru orice om cu orice nivel de pregătire. În proști nu mai cred, dar în rea voință da. Nu poți pune omul la zid pentru că, în sfârșit, găsești un PSD-ist care e dispus să explice. Pentru că lipsa asta de comunicare a fost mereu o problemă în acest partid. Dar Rădulescu a putut să spună punct cu punct tot ceea ce trebuie comunicat.

Cum spuneam, vă aștept să înjurați pentru că oricum altceva nu știți să faceți iar la asta suntem campioni naționali.

Încă odată: Toată lumea trebuie să răspundă în fața legii dacă greșește. Nu-ți poți bate joc de viața unui om și să ridici nepăsător din umeri că nu ți se poate întâmpla nimic.

Nu sunt mingi ridicate la fileu, nici măcar minge n-am avut. Sunt doar întrebări menite pentru a lămuri. Nu o să te lămurească nimeni dacă îi pui arma la tâmplă și mi se pare firesc. Consider că orice om pe lumea asta, tratat cu respect, va ști să răspundă cu același respect.

Așa cum consider că unii pesediști, mari, ai județului nostru au uitat cu totul de acest cuvânt și li se pare că vor fi acolo pentru totdeauna. Dar pentru fiecare în parte va exista reversul.

Cum am spus și o mai repet, în orice partid sunt oameni și oameni. Iar unii dintre cei care începuseră bine la PSD și nu mai știau cum să dea din coadă pentru voturi, acum stau bine mersi pe niște bani publici și mai sunt și plini de ei.

Vă spun doar atât, dacă Nicolescu – pe care nu-l pot compara cu vreunul dintre voi – a căzut, voi sunteți victime sigure. Dar, da, bucurați-vă cât mai puteți și faceți pe aroganții cât vă mai ține, dați-vă la gioale unii altora că doar asta ați știut să faceți mereu. Unde ați văzut puțin cașcaval ați trecut peste cadavrul colegului vostru pentru a obține și voi măcar un sfert. Măcar dacă ați fi știut vreodată să fiți uniți, dar nu știți, ceea ce presupune că nu aveți nici coloană. Oh, da, și dați contracte celor din presă care vă suflă în fund, pentru că altfel… Dar sunt prea puțini și într-o zi, dacă un gigant al Argeșului a căzut, voi o să vă loviți rău de tot și fără demnitate.

Îi mulțumesc încă o dată domnului Deputat Cătălin Rădulescu că și-a făcut timp să ne explice și le mulțumesc colegilor mei că nu mi-au impus ce să fac și cum să fac.

Despre Super TV și cât de Super e o să aflați zi de zi online până în ianuarie când va începe să emită.

Asta a fost una din acele zile pe teren care m-a trezit din morți. Rezultatele muncii noastre de astăzi, momentan, le puteți vedea la Marius Dumitrescu – care a alergat azi cu camera de la 08:00 până la 14:00, fără să respire – sau la mine. Evident, nu-l pot uita nici pe Dan Badea pe care l-am frecat la melodie cu toate prostiile. Jur că în locul lui îmi dădeam bătaie, dar el a rezistat. Rezistent de-a dreptul a fost și Marius. Să te cari toată ziua cu o cameră care cântărește cât mine îmbrăcată, pe ger – că a fost al dracului de frig – nu e ușor. Dar una peste alta ne-am distrat, chiar dacă eu eram chiaună și el a fost nevoit să facă cât doi. Asta e, nu mai petrec în cursul săptămânii… mă rog.

Mai mult despre Super TV puteți afla și de pe Argeș Plus. Surprizele nu vi le spun eu, dar totuși, țineți-vă bine! E altceva și va fi altceva. Fără directive politice. Așa că… înțelege cine poate.

Oricum, le mulțumesc și celor care au acceptat să stea de vorbă cu noi astăzi și le mulțumesc și celor care n-au acceptat, doar că, într-o zi, s-ar putea să nu mai accept nici eu. Deh, așa e viața, se mai întoarce roata și nimeni nu e definitiv.

Dar cel puțin sunt mulțumită că oamenii ăia – indiferent de culoarea lor politică – pe care-i știam eu oameni nu m-au dezamăgit.

Și mâine e o nouă zi. Și mâine o să fie distracție. Ieee. Atenție, se filmează!

Iată că mintea mea nu a funcționat deloc aseară așa că am ratat acel moment în care pozele chiar contau. Dar mă bazez pe faptul că profesioniștii care au fost acolo le vor da în curând drumul pe internet.

Ei, da, aseară s-a deschis Clubul Paso Adelante – pentru că nu pot spune că ar fi altceva. Pot afirma cu siguranță că este singurul club de salsa din Pitești.

Ce nu s-a văzut?

Ce nu s-a văzut? Desigur, munca din spate. Am surprins-o de zeci de ori pe Ioana în “patru labe” frecând podelele, agățată de vreun cui enervant, tăind mochetă, ba chiar și punând din parchet. A muncit enorm. A cărat, a tras, s-a enervat, nu vreau să știu detaliile cu exactitate, dar știu că așa a fost 😀 Dar, mai presus de orice a avut emoții. Ei, da, Ioana pare genul care nu se emoționează niciodată, dar ieri, înainte de-a ni-l prezenta nouă, novicilor, pe Pedro Gomez în persoană, era ca un butoi de pulbere. Ar fi putut exploda din orice, fără să conteze dacă e de bine sau de rău. Garantez, chiar dacă ea va nega, că ar fi putut face implozie. Nu, n-a făcut și, presupun, după ce a văzut că majoritatea s-a ținut de cuvânt, s-a liniștit.

Piteștiul merita un club de salsa.

Nu știu cum nu s-a gândit nimeni până acum. Poate pentru că munca e enormă. Poate pentru că nu toți au avut vise atât de mărețe sau poate pentru că au știut că nu e ușor deloc să te bagi în așa ceva. Și nu, nu e. Nici nu vreau să mă gândesc câte înjurături, dar și bucurii, câtă oboseală și câți nervi s-au cumulat înainte de deschidere. Să te bagi în așa ceva e pur și simplu inuman de obositor.

Cu toate astea Ioana a reușit să-i aducă pe cei mai buni dintre cei mai buni – nu, greșit exprimat, ei au vrut să fie alături de ea. Și aici mă refer la Pedro Gomez și Dragoș Bâlea, tătici în salsa.

Recunosc, când am văzut sala plină am crezut că nu vom mai putea respira unul de celălalt, dar ne-am descurcat. S-a dansat non-stop și s-a simțit buna dispoziție. Eh, ca la orice party de început s-a mai spart un bec, o sticlă, dar toate astea pentru a alunga ghinionul.

Cu admirație pentru toată munca depusă de Ioana, cu admirație pentru toți cei care au fost acolo, dar și cu o oarecare surprindere de faptul că Pedro Gomez este un tip atât, dar atât de modest cum n-am mai văzut de mult, mult timp, cu bucurie, desigur, pentru că există în sfârșit un club dedicat strict dansului latino – și nu numai, de ce nu – cu emoție chiar, vreau, îmi doresc și știu că va deveni unul dintre cele mai importante cluburi din țară.

Bravo, Ioana! Bravo, Paso Adelante! Nu numai că ai făcut ceva pentru comunitatea salsa, dar fără să-ți dai seama ai făcut ceva nemaipomenit pentru Pitești! Sper să ne distrăm acolo cu bastoanele după noi înconjurați de generațiile care vin din urmă.

Hei, la dracu’, noi chiar avem un club de salsa 😀

Pe principiul: “Dacă tăceai filozof rămâneai”

Majoritatea celor din Pitești, cel puțin, dar și a celor din Mioveni, știu că în urma articolului de pe Financiarpress.ro, edilul Municipiului, cu toate că nici nu a fost menționat, s-a simțit dator să dea replica pe facebook. Adică dacă tot e s-o facem lată să fie și în public. Nu mai e la modă spălatul rufelor în familie. Nu ar fi niciun bai în povestea asta dar totuși e. O să explic clar. Sigur, a fost ceva la care nu ne-am gândit nici noi. Abia când am primit ceva telefoane de la prieteni din Mioveni care ne-au spus: “Vă rog eu să-i spuneți primarului vostru că eu îmi fac cumpărăturile din Bradu, nu din Pitești”, ne-am dat seama că și piteștenii tot de acolo și le fac. Dar na, obișnuiți cu faptul că totul e în Pitești am omis detalii. Acum, serios, dacă își vedea de administrație, fără să stea pe facebook, nu i se mai întâmpla. Până la urmă nu de la noi a pornit. Eu zic să o privim logic, nu emoțional.

Cealaltă parte e că cineva din presă – și am aflat și cine – cu un cont fals a început să ne amenințe cu DNA-ul. Ok, cu toate că mi se pare o tâmpenie să ne luăm între noi, o să răspund. În primul rând, oricât ai primi, de la oricine din politică, nu se merită. Ei se întorc mereu împotriva presei, sigur, poate nu împotriva ta, dar nu zi niciodată, niciodată. Punctul doi pe ordinea de zi: ai curaj să mergem și să cercetăm – sau să te duci – dacă am luat sau nu bani de la Mioveni? Nu de alta, dar articolul a fost spontan – nu ca protestele – și obiectiv. Nici nouă nu ne convine că Mioveniul face mai mult decât Piteștiul, dar nici nu putem spune că nu e așa. Și trei, da, să vină DNA-ul, chiar cu drag îl aștept. Nu de alta, dar să vedem dacă am cerut noi de la primăria Pitești, vreodată în viața asta, ceva. Ba mai mult, dacă am cerut informații, în favoarea edilului, timpul acestuia nu i-a permis să ne răspundă. Culmea, un primar mult mai ocupat fiind cel de la Mioveni, are timp să răspundă. Dar, na, unii când ajung acolo se cred intangibili. Deci eu aștept DNA-ul să putem vorbi de la om la ce or fi ei.

Bradu în topul celor mari

Trebuie să recunosc că îmi place tot mai mult ce se întâmplă în Bradu. Dincolo de orice s-ar fi întâmplat înainte, iată că Dănuț Stroe, chiar dacă, cumva, marginalizat de PSD-iști, poate și se zbate. N-am cum să nu apreciez lucrul ăsta și cum să nu remarc că omul vrea. Nu știu cât va putea, dar ținând cont că e cea mai bogată comună din Argeș, cine știe. Cu toate că aici nu e vorba doar de bogăție, mai e vorba și de sprijin moral, măcar, din partea celor care s-au bătut cu pumnii în piept că îl susțin. Din punctul meu de vedere, subiectiv, desigur, Dănuț Stroe e al doilea primar după Ion Georgescu.

Corbi la aniversare. Un alt primar care merită lăudat

Hai că nu avem doar rebuturi la capitolul primari, Virgil Baciu fiind unul dintre cei mai buni, de asemenea. A renunțat la multe pentru a ajunge primar. Lucruri la care eu, drept să spun, nu aș fi renunțat în veci. Mai mult de atât, Virgil Baciu este om. Știe să răspundă la telefon, se ține de cuvânt întotdeauna și întinde o mână dacă e nevoie, ceea ce nu pot spune despre majoritatea. Unde mai pui că păstorește și una dintre cele mai frumoase comune din Argeș.

Nu e o revistă a presei, e doar o altă chestie subiectivă

Categoric că nu avem doar lucruri rele în județ, cum nu or fi ele nici în țară. Dar bunul simț ar trebui să primeze. Iar unii, – și aici mă refer cam la 80% – dintre cei ajunși în funcții, își iau și avânt ținându-și nasul pe sus. Pentru că au uitat când mâncau mămăligă cu lapte, dar și faptul că foarte mulți dintre ei s-au trezit, la bătrânețe, cu inteligența la maxim și au făcut facultăți pariculare care le conferă titluri pompoase. Eu zic să nu uităm că unii dintre noi au învățat fără bani, trecând prin emoții și chinuri, iar voi vă credeți cei mai cei de pe pământ că ați reușit la 50 de ani să vă luați o licență.

Mai sunt șapte zile până la micul, mare vot. Încă șapte zile de drăgălășenie. Politicienii, mai ales în ultima săptămână, se prefac admirabil că le pasă. Habar nu aveți cât de deschiși sunt cu cei din presă. Promit acum mai mult ca niciodată. Unii se laudă cu lucrurile din trecut, cum ar fi Andrei Gerea (ALDE – Pitești) care omite tot timpul să spună cum a distrus Petrochimia, dar astea sunt detalii. Au uitat cu desăvârșire toți de sclavii de la Berevoiești. Zău, la ce bun să îți aduci aminte de ei când oricum noi toți suntem sclavii sistemului? Unii în plus sau în minus, mai ales în 2016, ce mai contează? 

Merg din ușă în ușă, fac poze, fac live pe facebook, se gudură pe lângă presă, toți le sunt prieteni și nu există dușmani. Ei vor salva lumea. Firește, sclavii de la Berevoiești n-au putut fi salvați, dar, din nou, asta e altă poveste. Omenirea va fi mai bună. Lapte, miere, faguri și ce mai vreți voi. Desigur, asta dacă îi votați, dacă se întâmplă să iasă ceilalți, asta e, ei v-au spus. Și zău că mă refer la toți că doar nu sunt diferiți în gândire chiar dacă poartă alte culori. Și salvarea lumii va fi până pe 11 decembrie. După?! Va fi ori la fel, ori mai rău. Adică nu se va schimba nimic. Lumea va merge în continuare din inerție. Deciziile aleșilor nu îi va afecta pe majoritatea decât în rău, dar noi deja ne-am obișnuit cu asta. Cred că și dacă vine vreunul cu o idee bună oamenii ar fi atât de uimiți că nu ar ști cum s-o interpreteze. Detalii, na. 

Ok, și pentru că nu mă pot abține, bre, domnule Pendiuc (fost primar de metropolă universală Pitești), e cam rușinos să furi ideea celor de la PMP. Adică, pe bune, nu poți scorni ceva al tău? Tot cu furatul, tot cu furatul.

O să încep cum e corect cu colegii mei de la Sursata.ro care au scris primii despre eveniment, apoi vă povestesc și eu din alt punct de vedere.

Da, “Dincolo de tăcere – convorbiri esențiale cu personaje neconvenționale” de Maestrul Marin Ioniță. Și cine nu a auzit în Argeș de Marin Ioniță? Ehee, un om de o asemenea căldură și cu un talent mai mare decât tot județul ăsta la un loc și chiar mai mult.

Cum să nu mă simt onorată când m-a pus pe hârtie alături de oameni importanți ai județului? Oameni de afaceri, doctori, ingineri, scriitori etc. Așa cum a spus și domnia sa în fiecare domeniu există creativitate. Nu poți fi inginer dacă nu ai o parte creativă, pentru că altfel te-ai numi robot. Nu poți fi doctor, de asemenea, dacă nu ai imaginație și tot așa. Marin Ioniță a adunat în acest prim volum 44 de personalități, din punctul domniei sale de vedere, dar și al argeșenilor – de aia mă întreb ce caut eu acolo – 44 de oameni care și-au lăsat cumva amprenta asupra județului, dar mai ales asupra dânsului. Sunt mândră că mă aflu printre ei. Îi găsiți enumerați în cuprins sau pe Sursata.ro. A fost o seară deosebită. Uite așa te simți mai bogat, iar eu acum am impresia că sunt împărăteasă. Mulțumesc, Maeste!