Personal țin foarte mult la libertatea de exprimare. Am prieteni care nu sunt de acord cu opiniile mele, ceea ce este foarte bine. Și cu toate astea suntem prieteni foarte buni, pentru că ne respectăm părerile, chiar dacă nu sunt pe aceeași lungime. Există familii care nu au aceleași păreri, dar asta nu înseamnă că se iau de gât și își înfig cuțitul în spate. Libertatea de exprimare ne-a fost oferită printr-o Revoluție și o așa zisă democrație. Acum, istericii băsiști, încearcă să ne reducă pe toți la tăcere. Ok, sunt de acord și cu asta. Sunt sigură că unii o fac din convingere. Pot băga mâna în foc că cel puțin jumătate dintre ei cred cu tărie în ceea ce li se spune să facă. Să facă, e părerea lor. Despre ăia plătiți să facă PR în acest sens nu vorbim, cu toate că au și ei interesul lor. Banul e un interes. Imoral dar perfect legal. Așa că…

Repet. Personal cred în rahatul ăla de telecomandă. Sunt convinsă că dacă dați peste un film care nu vă place schimbați programul, dar nu cereți să se închidă postul, pentru că dacă ați fi făcut asta, în topul filmelor cretine, PRO TV-ul ar fi trebuit închis de când l-au lansat. Părerea mea. Același lucru se întâmplă și când e vorba despre emisiuni de divertisment sau știri sau ce mai vreți voi.

Din păcate, ceea ce se spune acum e adevărat. FRICA a pus stăpânire pe România. Frica de-a vorbi. Nu mai poți avea păreri proprii, bune, proaste, rele sau nu. Pur și simplu, dacă nu ești în turmă riști să rămâi fără pâine – și chiar știu ce vorbesc – riști să ajungi interogat de DNA, așa, că au ei chef, riști să fii dat afară din casă de ANAF. Riști. Și atunci, oricât ai gândi și ai vrea să urli, nu o faci. Iar dacă o faci, o faci așa cum te duce interesul, nu neapărat conștiința sau ceea ce te reprezintă.

Cam asta este România acum. O țară împărțită. Nu de azi, nu de ieri, o țară împărțită de peste douăzeci de ani. Ne-am împărțit între rău și răul cel mai mic. Când ar fi trebuit să fim uniți în bine sau foarte bine. Nu mai există așa ceva. Între două rele noi alegem răul cel mai mic. Ne înjurăm, ne creem disconfort unii altora, ne, ne…

Păcat, astăzi România e un ONG. Asta este realitatea. Cine nu este în acest mare ONG organizat scapă doar dacă poate. Și da, libertatea de exprimare e prost înțeleasă. Prin asta înțelegem că putem jigni, înjura și toate cele, nu le enumăr pe toate pentru că le știți și voi. Libertatea de exprimare îți dă dreptul de-a spune liber ceea ce gândești fără a aduce prejudicii celorlalți. Fără a te manifesta ca un cretin. Ai dreptul de-a fi sau nu de acord. E dreptul fiecăruia. Dar nu ai nici un drept să închizi gura unor oameni doar pentru că nu îți place ție Băsescu, DNA sau cine ești în spatele acelor sfori.

Da, am văzut că mulți sunt deranjați de cei care spun că au făcut Revoluție pentru a se putea exprima liber. Chiar dacă a fost lovitură de stat, ca să nu ne ascundem în spatele cuvintelor, unii au ieșit în stradă pentru că au vrut cu adevărat să aibă drepturi și să nu mai trăiască în teroare. Să poată vorbi fără să fie arestați, să se poate simți liberi cugetători. Îmi pare rău să vă anunț, dar România e sub teroare. Și de data asta e una mult, mult mai mare decât în timpul comunismului, măcar atunci nu ți se dădea impresia că ai avea drepturi. Acum ți se dă această impresie ca să poți fi săltat de pe stradă. Atunci fiecare știa ce riscă, acum unii suntem mai inconștienți.

Asta e România ONG! Păi ce să zic, Să Trăiți Bine! Poate vă iese că mie nu.

… valoarea umană nu mai reprezintă nimic.

Din păcate noi trăim într-o astfel de țară. Țara în care judecăm, ne bucurăm de răul altuia, ne hrănim cu circ ieftin și adunăm ură și prostie. Asta este ceea ce am vrut noi să fie, pentru că fiecare în parte a contribuit la starea asta de încordare.

Diferența dintre noi și restul.

Zilele trecute mi-au venit niște prieteni care stau în Anglia. Calmi, radioși, veseli, cu durere doar că, momentan, nu își pot lua copilul cu ei. Dozer, ca să-i spun și eu ca englezii, mi-a spus că acolo e mereu calm. Nu are motive să se enerveze chiar dacă muncește mult. Oamenii nu sunt ca aici. Nu există mâncătoria asta. Când a venit în țară s-a zburlit la o puștoaică care încerca să facă reclamă la țigări, ulterior și-a cerut scuze. Așa cum a spus și el “ăștia parcă dau cu ceva prafuri în aer”.

Aș completa spunând că noi ne dăm cu praf în ochi unul altuia, pentru că nu facem altceva decât să bârfim și să ne uităm la ce face celălalt. Nu ne mai apărăm ograda noastră fiind prea preocupați să o distrugem pe a celuilalt. Prostia și răutatea asta ne face pe toți să devenim fiare, am uitat complet de umanitate. Păcat, am pornit de la o istorie destul de zbuciumată și acum, în 2016, deja suntem cel mai dezbinat popor. Cred că ne-a dispărut total compasiunea, modestia și bunul simț. Poate că România nu mai e a noastră, e a lor.

Nu am să explic din nou că prostia nu doare și nu are limite. Nu am să explic din nou că nici un trust de presă, oricum s-ar numi el, nu ar trebui tratat ca un taliban cu bomba legată de piept. Nici măcar nu mă interesează în mod deosebit Antena unu, doi sau trei sau patru sau câte or fi. Nu asta e ideea. Ideea e simplă, simplă.

În primul rând, da, este o sentință dată de doi ani. Nu poți evacua nici măcar un om dintr-o casă de carton fără un preaviz. Prima greșeală ANAF. Apoi, ca o deviere, ANAF are impresia că e Dumnezeu pe pământ, ar trebui să fie supărați cei de la DNA. Antenele sunt dispuse să plătească chirie, ceea ce ar însemna bani pentru stat, dar nu, pentru că de fapt cei de la ANAF sau de mai sus știu deja cum să scoată profit din sediile alea. Apoi mai e vorba de alea cinci zile. Hai să fim serioși! Și când vinzi un apartament ceri o lună să îți poți lua catrafusele. Asta înseamnă alți bani pierduți. Le-ar trebui pe puțin șase luni să se mute într-un sediu nou și multe miliarde pierdute. Și pentru antene, dar și pentru stat.

Prostia, răutatea și invidia vă fac să jubilați. Nu-i problemă, cineva are grijă mereu ca lucrurile să se schimbe. Vă bucurați acum că sunt antenele evacuate cum v-ați bucurat și că se închide OTV-ul. Foarte bine, fiți fericiți în micimea voastră, pentru că într-o zi veți realiza, poate, cât de nesemnificativi sunteți. Cum vă bucurați ca niște maimuțe fără creier când o industrie este pusă la pământ, când bugetul pierde bani și când legile sunt respectate doar atunci când se vrea.

Dacă era vorba de Realitatea, B1, RTV sau orice alt trust aș fi reacționat la fel, pentru că nu e vorba de o evacuare. Se putea face un plan amiabil pentru ca cei care își desfășoară activitatea acolo să se mute ușor, ușor. Nu, este vorba doar de circ ieftin. Asta vă hrănește. Și de data asta nu vă dă nici pâine. Dacă asta e țara în care vreți să trăiți și vă place circul atunci vă meritați soarta. Și mi se rupe în mod elegant că o să-mi săriți în cap cu argumente care nu-și au locul. E bine când vă spală ONG-urile creierii, spre deosebire de ONG-uri cu televiziunea încă aveți opțiunea telecomenzii. Așa cum eu am doi ani încheiați de când nu mă mai uit la nici un post de știri, la fel ați putea și voi. Sau, dacă ați fi mai deștepți decât mine, pentru a nu rămâne neinformați – eu recunosc că sunt neinformată – ați putea la fel de bine să vă uitați la toate și să vă alegeți informația care vă convine sau vă reprezintă.

Dar nu, trăim în țara în care dacă capra vecinului are de suferit noi sărim în sus de bucurie. Bravo! Bravo! Și mai ziceți de ruși, păi nici Putin, cu tot comunismul lui, nu e atât de handicapat. Dar noi suntem. Toți, în cor. A, da, știu, vor veni acele comentarii care vor spune că eu sunt. Da, bine, sunt handicapată, dar măcar mai am un neuron care funcționează, ai voștri sunt toți morți. Hai, pa, Români de nimic!

Da, recunosc, prefer dictatura decât această falsă democrație, adică socialism pe înțelesul românului. Tinerii frumoși și liberi, după ce și-au luat țara înapoi, nu prea am priceput ce au făcut cu ea? Adică chiar au făcut ceva? A, da, mă scuzați, avem președinte neamț și guvern de tehnocrați, adică o altă formă de hoție puțin mai blândă, să mă exprim plastic.

Nici asta n-ar fi problema. Dar ce dracu’ vor tehnocrații de fapt. Adică ei știu ce vor? Nu de alta, dar mie nu mi-a dat nici unul de înțeles că ar ști. Bieții oameni sunt atât de nedumeriți și atât de împinși de la spate de U.E și ONG-uri că nu mai știu pe ce lume trăiesc.

Lasă parlamentarii să dea legi pe care ei apoi le aprobă, încearcă să pară populari… dar să fim serioși cu fața lui Cioloș de Gollum, nu prea au cum. De câte ori îl văd la TV am impresia că vrea să-mi fure inelul.

Anticipate, neanticipate, președinte neamț, român sau ce o vrea el, guvern thenocrat, parlament tehnocrat, toată țara tehnocrată – de parcă ăia de au ieșit în stradă știu ce înseamnă asta – țara asta tot furată va fi de fiecare tehnocrat în parte care prin definiție ar trebui să fie apolitic și corect. Ei, dacă voi asta vedeți în actualul guvern – nu, nu scriu cu literă mare pentru că e un guvernaș și nu merită să apăs două taste – atunci mă bucur că sunt bătrână, prizonieră și nu mi-am luat țara înapoi. Oricum n-aș ști ce să fac cu ea, poate s-o fur și eu puțin că am și eu nevoie de mălai.

De vreo patru ani românii se tot chinuie să pună de-o revoluție, dintr-un motiv sau altul. Recunosc fără să plec fruntea și fără nici o jenă că n-am participat la nici una. Ba a fost prea frig, ba a fost prea cald, ba n-am crezut în nimic spontan în țara asta. Acesta din urmă fiind ultimul și cel mai întemeiat motiv. Revoluții, peste revoluții. Dar, ca privitor și, oarecum, modest gânditor, ultima mi-a plăcut cel mai mult.

Oameni care au ieșit în stradă să ceară dreptate pentru cei de la Colectiv au fost imediat înghesuiți de ONG-uri și oameni politici bine ascunși – la vedere, că i-am recunoscut și eu – pentru a schimba un sistem. A fost suficient să strige unul că vrea guvern tehnocrat că lumea s-a alăturat ca turma de oi. Acum să lăsăm capitala puțin, nu de alta, dar schimbarea de acolo s-a produs. Să revenim puțin în provincie, unde, cunoscuți de-ai mei, desigur, plini de ei și siguri pe faptul că vor un guvern tehnocrat, dar și de ideea de-a bea niște alcool cu pâlnia după manifestare – și asta nu e o metaforă – au ieșit în stradă acuzând pe oricine nu era cu ei. Vă cer scuze, dragii mei, dar nici alcoolul cu pâlnia și nici tehnocrația nu mă conving să renunț la somnul meu.

Bun, acum să revenim la marea schimbare. S-a produs. Vă place? Adică au început să vină legi după legi. Ciobanii nu mai au voie la câini, nici să-și pășuneze oile pe propriile pământuri în sezon de vânătoare. Pensii speciale pentru aleșii țării, nu mai aveți voie să țineți câinii în lanț, dacă stați pe la țară și cine știe ce aberații vor mai ieși. Și acum, vă întreb, pe voi ăștia care ați ieșit o seară la șoseaua principală ca apoi să vă retrageți în cârciumă: vi s-a promis și alcool moca? Nu de alta, dar legea antifumat a fost adoptată, legea antialcool când se va produce? Măcar să vină la pachet și să vă uscați ficații prin propriile case. Și ca să nu vi se pară că aș fi cârcotașă, până acum n-a dat nimeni nici o lege ca Biserica să plătească impozit, oare de ce? Cum ar spune un prea înalt al țării: “să trăiți bine” cu tehnocrații voștri și să aveți parte de legi tot mai absurde că tot vi i-ați dorit în fruntea țării.

P.S: Pe când următoarea revoluție “spontană” organizată de ONG-uri? Să știu să-mi cumpăr niște nachos de la Mall.