Caricatură realizată de: https://caricaturasunt.eu/portfolio/caricatura-de-grup-4/

Ați putea spune că nu eu la cât de rar scriu. Mna, scriu și eu în felul meu făcând corecturi, bătându-mă cu niște monștri norvegieni sau ce mama lor sunt, încercând să-mi dau seama de unde vine o frază și unde ar trebui să stea… din astea. Sunt cuvântări latente.

Dar asta nu înseamnă că nu îmi funcționează televizorul, că nu citesc presa scrisă, că nu văd tot ceea ce se întâmplă în jurul meu, chiar dacă în majoritatea timpului sunt prea obosită pentru a mai putea glăsui.

Două luni și jumătate și cuvântările mele – în liniște (adică acel moment când vorbesc doar în gând) sau cu glas tare s-au redus. Așa e când ai treabă, reduci din lucrurile care ți-ar putea distrage atenția. Dar, cum necum, tot le păstrezi acolo. Îți trec pe la urechi și nu ai cum să le uiți în cinci minute – așa cum obișnuiesc cu multe altele.

În timpul ăsta – recunosc, de multe ori cu televizorul dat pe știri, că na, de aia e televizor în birou, chiar dacă unii ar vrea să se uite la meciuri, nu se poate – am văzut atâta nebunie legată de OUG-ul lui Tudorică. Am văzut fiere aruncată din gura lui Macovei și înfierare, instigare și ură la adresa țării, provăduită de domnul sas. Nu știu care zicea, dar ce importanță mai are” La 160 de ani de când Cuza, un român, ne-a unit, un sas ne dezbină” și tare bine mi s-a părut că a glăsuit.

N-aș fi vrut s-o dau în politică. E totuși un blog personal în care m-aș putea văita de “șale, maică”, dar mi-a rămas așa, ca un cui în inimă. Nu sunt convinsă de cât timp am cuiul ăsta: două sau trei săptămâni, pentru că nu mai am nici noțiunea timpului. Pentru mine cam toate zilele se derulează la fel, dar destul de diferit încât să nu mă plafonez.

În puținul timp avut la dispoziție am citit și ce presupune OUG-ul și mă miră faptul că oamenii, ăia simpli, normali la cap, care n-au treabă cu politica, nu empatizează deloc cu alți oameni simpli – cum ar fi doamna (îmi cer scuze că i-am uitat numele și n-am chef să dau pe google) pe care procurorii au umilit-o. Femeie cu cancer, târâtă prin pușcărie și procese șase ani, dacă nu mă înșel. Femeie a cărei viață au distrus-o prin abuzuri CLARE, fără a avea dubii. Și totuși… Oh, și totuși. Priveam într-o seară consternată la o doamnă liberală cu nume ciudat cum spunea că nu sunt dovezi în sensul ăsta. Și câți oameni, mă gândeam, se uită în gura ei și, ușor influențabili, nu reușesc să țină cu adevărul chiar dacă-l văd.

Din punctul meu de vedere, țara asta, într-un fel sau altul, și-a creat poliție politică din cetățenii simpli. E ciudat să-i vezi cum sunt de partea celor care au nenorocit vieți la propriu. Dacă înainte de 89′ ne miram că au existat torționari, acum nu ne mai mirăm. Pentru că torționarul modern e zeu.

În loc să fim uniți ca nație, ne dezbină securitatea, torționarii și poliția politică. E ciudat. Nu înțeleg cum orice om cu un minim bun simț să se bucure la așa ceva. Dar na, poate de aia sunt eu “În lumea celor care nu cuvântă”, decât rar. Pentru că simt o silă față de omenire. Interesant cum nu ne pasă nici nouă de noi.

De aia voi fi așa

Mi se tot spune să tac, să îmi țin părerile pentru mine și dacă se poate chiar să le elimin. NU VREAU! E democrație și pentru mine, chiar dacă acum mi l-aș dori pe Putin în piețele țărișoarei să de cu pușcoacele. Da, și ăsta e dreptul meu. Dar, spre deosebire de majoritatea celor din piețe eu nu am limbaj violent, nu ameninț, nu înjur, nici măcar nu-mi pun mintea. Nu de alta, dar n-am de ce. Nu îi poți vorbi unui surd. Și nici nu vreau. 

Am spus și mă repet: e ok să avem păreri diferite, dar scuzat să-mi fie, cum să vă suport când doriți moartea oamenilor, intrarea lor în pușcării sau desființarea unor grupuri de presă – ceea ce înseamnă să le luați altora pâinea de la gură – doar pentru că nu sunt de acord cu voi? Nu spunea Petre Țuțea că o să se lupte până în ultima clipă să nu fiți de acord cu el? Hai că tot dați share la citate pe care nici voi nu le înțelegeți. 

Cum să fii liderul unui partid politic și să înjuri în Parlament un om? Cum să faci parte din alt partid politic și să dai adresa unui om doar pentru că nu-ți convine ție? Asta ce e? Instigare la crimă? Asta am devenit? Criminali? Ne omorâm între noi? De ce? A, da, pentru că s-a dat ordin? 

Ei bine, din partea mea nu aveți decât să insigați, să înjurați, să faceți ca toate animalele pământului, atât vă spun: AVEȚI GRIJĂ SĂ NU SE ÎNTOARCĂ ÎMPOTRIVA VOASTRĂ. Toată ura asta cu care vă creșteți copiii și pe care o strigați în gura mare se va întoarce într-o formă sau alta. 

Și vă mai spun un lucru: Nu o să TAC indiferent de părerile voastre. Am și eu dreptul să le am pe ale mele. Da, înțeleg multe. Problema e că eu le înțeleg din interior. Poate că sunt unul dintre oamenii care au simțit cel mai mult nedreptățile PSD-iștilor, dar nu pot fi de acord cu niște oameni care habar nu au despre ce vorbesc. Nu sunteți logici. Moarte, pușcărie etc. asta nu e uman, iar voi, zic eu, nu prea aveți discernământ. Dar e problema voastră. Atât mă rog, să nu se ajungă să ne omorâm între noi.

Personal țin foarte mult la libertatea de exprimare. Am prieteni care nu sunt de acord cu opiniile mele, ceea ce este foarte bine. Și cu toate astea suntem prieteni foarte buni, pentru că ne respectăm părerile, chiar dacă nu sunt pe aceeași lungime. Există familii care nu au aceleași păreri, dar asta nu înseamnă că se iau de gât și își înfig cuțitul în spate. Libertatea de exprimare ne-a fost oferită printr-o Revoluție și o așa zisă democrație. Acum, istericii băsiști, încearcă să ne reducă pe toți la tăcere. Ok, sunt de acord și cu asta. Sunt sigură că unii o fac din convingere. Pot băga mâna în foc că cel puțin jumătate dintre ei cred cu tărie în ceea ce li se spune să facă. Să facă, e părerea lor. Despre ăia plătiți să facă PR în acest sens nu vorbim, cu toate că au și ei interesul lor. Banul e un interes. Imoral dar perfect legal. Așa că…

Repet. Personal cred în rahatul ăla de telecomandă. Sunt convinsă că dacă dați peste un film care nu vă place schimbați programul, dar nu cereți să se închidă postul, pentru că dacă ați fi făcut asta, în topul filmelor cretine, PRO TV-ul ar fi trebuit închis de când l-au lansat. Părerea mea. Același lucru se întâmplă și când e vorba despre emisiuni de divertisment sau știri sau ce mai vreți voi.

Din păcate, ceea ce se spune acum e adevărat. FRICA a pus stăpânire pe România. Frica de-a vorbi. Nu mai poți avea păreri proprii, bune, proaste, rele sau nu. Pur și simplu, dacă nu ești în turmă riști să rămâi fără pâine – și chiar știu ce vorbesc – riști să ajungi interogat de DNA, așa, că au ei chef, riști să fii dat afară din casă de ANAF. Riști. Și atunci, oricât ai gândi și ai vrea să urli, nu o faci. Iar dacă o faci, o faci așa cum te duce interesul, nu neapărat conștiința sau ceea ce te reprezintă.

Cam asta este România acum. O țară împărțită. Nu de azi, nu de ieri, o țară împărțită de peste douăzeci de ani. Ne-am împărțit între rău și răul cel mai mic. Când ar fi trebuit să fim uniți în bine sau foarte bine. Nu mai există așa ceva. Între două rele noi alegem răul cel mai mic. Ne înjurăm, ne creem disconfort unii altora, ne, ne…

Păcat, astăzi România e un ONG. Asta este realitatea. Cine nu este în acest mare ONG organizat scapă doar dacă poate. Și da, libertatea de exprimare e prost înțeleasă. Prin asta înțelegem că putem jigni, înjura și toate cele, nu le enumăr pe toate pentru că le știți și voi. Libertatea de exprimare îți dă dreptul de-a spune liber ceea ce gândești fără a aduce prejudicii celorlalți. Fără a te manifesta ca un cretin. Ai dreptul de-a fi sau nu de acord. E dreptul fiecăruia. Dar nu ai nici un drept să închizi gura unor oameni doar pentru că nu îți place ție Băsescu, DNA sau cine ești în spatele acelor sfori.

Da, am văzut că mulți sunt deranjați de cei care spun că au făcut Revoluție pentru a se putea exprima liber. Chiar dacă a fost lovitură de stat, ca să nu ne ascundem în spatele cuvintelor, unii au ieșit în stradă pentru că au vrut cu adevărat să aibă drepturi și să nu mai trăiască în teroare. Să poată vorbi fără să fie arestați, să se poate simți liberi cugetători. Îmi pare rău să vă anunț, dar România e sub teroare. Și de data asta e una mult, mult mai mare decât în timpul comunismului, măcar atunci nu ți se dădea impresia că ai avea drepturi. Acum ți se dă această impresie ca să poți fi săltat de pe stradă. Atunci fiecare știa ce riscă, acum unii suntem mai inconștienți.

Asta e România ONG! Păi ce să zic, Să Trăiți Bine! Poate vă iese că mie nu.

De vreo patru ani românii se tot chinuie să pună de-o revoluție, dintr-un motiv sau altul. Recunosc fără să plec fruntea și fără nici o jenă că n-am participat la nici una. Ba a fost prea frig, ba a fost prea cald, ba n-am crezut în nimic spontan în țara asta. Acesta din urmă fiind ultimul și cel mai întemeiat motiv. Revoluții, peste revoluții. Dar, ca privitor și, oarecum, modest gânditor, ultima mi-a plăcut cel mai mult.

Oameni care au ieșit în stradă să ceară dreptate pentru cei de la Colectiv au fost imediat înghesuiți de ONG-uri și oameni politici bine ascunși – la vedere, că i-am recunoscut și eu – pentru a schimba un sistem. A fost suficient să strige unul că vrea guvern tehnocrat că lumea s-a alăturat ca turma de oi. Acum să lăsăm capitala puțin, nu de alta, dar schimbarea de acolo s-a produs. Să revenim puțin în provincie, unde, cunoscuți de-ai mei, desigur, plini de ei și siguri pe faptul că vor un guvern tehnocrat, dar și de ideea de-a bea niște alcool cu pâlnia după manifestare – și asta nu e o metaforă – au ieșit în stradă acuzând pe oricine nu era cu ei. Vă cer scuze, dragii mei, dar nici alcoolul cu pâlnia și nici tehnocrația nu mă conving să renunț la somnul meu.

Bun, acum să revenim la marea schimbare. S-a produs. Vă place? Adică au început să vină legi după legi. Ciobanii nu mai au voie la câini, nici să-și pășuneze oile pe propriile pământuri în sezon de vânătoare. Pensii speciale pentru aleșii țării, nu mai aveți voie să țineți câinii în lanț, dacă stați pe la țară și cine știe ce aberații vor mai ieși. Și acum, vă întreb, pe voi ăștia care ați ieșit o seară la șoseaua principală ca apoi să vă retrageți în cârciumă: vi s-a promis și alcool moca? Nu de alta, dar legea antifumat a fost adoptată, legea antialcool când se va produce? Măcar să vină la pachet și să vă uscați ficații prin propriile case. Și ca să nu vi se pară că aș fi cârcotașă, până acum n-a dat nimeni nici o lege ca Biserica să plătească impozit, oare de ce? Cum ar spune un prea înalt al țării: “să trăiți bine” cu tehnocrații voștri și să aveți parte de legi tot mai absurde că tot vi i-ați dorit în fruntea țării.

P.S: Pe când următoarea revoluție “spontană” organizată de ONG-uri? Să știu să-mi cumpăr niște nachos de la Mall.