Deja este o modă în rândul candidaților să vorbească despre autostrada Pitești-Sibiu. Deja nu mai am chef să aud de ea. Da, e importantă pentru economie, dar așa cum a spus și Constantin Stroe să fim puțin sceptici că nu sunt capabili. Ieșim în fața lumii cu o autostradă care are mai multe proiecte începute, întoarse, schimbate și răsturnate. Îmi e greu să cred că nu s-a găsit un om în țara… nu, în lumea asta, să nu fie capabil să facă un proiect cum trebuie. Nu sunt toți handicapați. Dar, de promis, ni se promite de zece ani. Așa cum ni se promit și trenuri supersonice pe căi ferate care aproape că nu mai există. Așa cum ni se promit parcuri industriale și locuri de muncă. Așa cum ni se promite orice. Și nici măcar nu mai încerc să vorbesc despre culoarea politică, pentru că am așa o dezamăgire enervantă în suflet în ceea ce îi privește pe majoritatea. Mai sper spre unii, dar nu nu știu de ce am aceeași părere că mă vor dezamăgi. 

Însă, de data asta, din cauza unui singur om, alianța asta PSD-ALDE a pierdut votul meu pentru totdeauna. Oricum, să fim serioși, ce au promis și ce au făcut. Acum mă refer personal, pentru că nu cred să fi fost vreun secret pentru cineva că mereu am fost de stânga. Dar, na, dezamăgirile din dragoste te fac să-ți alegi alt tipic al partenerului, că asta e viața. Nu, să nu fiu “poarcă”, nu doar un singur om este de vină pentru asta. Sunt mulți. NU MAI PROMITEȚI, FRAȚII MEI, DACĂ APOI NU ȘTIȚI CUM SĂ O DAȚI COTITĂ. Ce să fac? Dragostea mea pentru stânga s-a stins. Uite așa, într-o noapte de vară după o discuție plină de promisiuni care nu s-a materializat niciodată. Uite așa, după o minciună cum că X nu mai e al lor dar fiind candidat Alde e tot al lor. 

Și totuși, mai lăsați-mă cu autostrada asta la nivel declarativ. M-am săturat de ea. Ori o faceți, ori nu o faceți. Atât. Fără să dați din gură. Puneți mâna pe lopeți și faceți dracului ceva, că de vorbă sunt sătulă. 

Și ca să nu influențez cumva votul românașului, o să vă povestesc eu după 11 cum a decurs campania cam în fiecare partid politic. 

Începe bătălia cuvintelor mute. De ce mute? Pentru că, presupun eu, la fel ca în vară, fiecare va înjura pe la spate ca nu cumva să dea dovadă de proastă creștere sau de faptul că nu s-ar ocupa fix de propria campania. Nu, nimeni nu vrea denigrare, declarativ vorbind. Oricum, cei care nu vor da de pământ public cu adversarul, o va face ori între niște ochi, ori în gând, că na, doar nu trăim în naivitate totală să credem povestea cu “vrem o campanie corectă, fără atacuri la persoană”. De ce? Adică, personal, chiar aș vrea niște atacuri la persoană. Așa sunt eu, vreau adrenalină. 

Am decis, totuși, să vedem cam din cine avem de ales. Da, clar că eu știu pe cine vreau să trimit acolo, dar nu o să spun. Știe cine trebuie și e suficient. Așadar și prin urmare:

Avem independentul care poate fi chiar o soluție onorabilă în orașul ăsta.

Avem omul inteligent cu simțul umorului, care, de ce nu, poate fi o a doua soluție sau o primă soluție, la fel de onorabilă.

Un om cu experiență și un bun diplomat. Mai mult nu știu să mă pronunț. 

Omul care chiar merită o șansă după 26 de ani de muncă.

Hmmm, aici e ușor complicat pentru că, de obicei, pare cu toate acasă, dar apoi îi trece. Cu toate astea cei din urma lui nu sunt chiar de aruncat.

Desigur, din punctul meu de vedere, propriu și personal, trebuia să avem și gluma proasă a partidului în cauză. Dar e doar opinia mea.

Și, firește, dezamăgirea totală, pentru mine. Omul “ascuns” de PSD în ALDE. Omul care în ciuda dosarelor va lua o mulțime de voturi. De ce? Pentru că românilor le cam plac ăștia de încalcă legea.

Ar mai fi USR-ul care are ceva reprezentanți interesanți și PRU, doar că aici încă nu mi-am dat seama cine candidează. Mna. Nu le știu nici eu pe toate. I-am arătat pe cei mai importanți, ordinea e fără importanță, după cum au fost salvate pozele. Acum, vreți ori ba, trebuie să alegeți dacă știți cu cine. Eu n-am de gând să fac campanie pe blog. Dar un lucru îl pot spune, e totuși important să mergeți la vot. Sau nu mai urlați după schimbare. Ascultați-i și alegeți. Că o fi bine, că o fi rău, zilnic luăm decizii bune sau proaste. Măcar să fie ale voastre și nu ale altora. Părerea mea!