Ar fi păcat să intrați în anul nou fără să vă faceți un cadou vouă sau celor dragi. Și ce e mai frumos decât o carte polițistă? Ceva care să vă destindă, mai ales că la Crime Scene Press, editură deticată literaturii de gen, aveți de unde alege. Cărți bune, autori buni, traduceri inedite și unice în România. Ca să nu mai spun că autorii români de crime nu-i găsiți decât aici.  Eu nu mă mai pun la socoteală, dar George Arion și Stelian Țurlea sunt Dumnezei pe pământ în materie de crime. Așa că citiți, citiți, citiți!

Poate fi vorba despre tine, despre ea sau despre el. Poate fi vorba despre oricine. Eu mă exclud că am scris clar “o să mori”. Povestea acestei cărți e mai lungă decât începutul lumii, adică ideea a venit dinainte de-a apărea prima plantă pe pământ că despre om nici nu putea fi vorba. Dar eu știam de atunci, de când eram o particulă enervantă undeva în univers că o să existe și omenire. Ce? credeți că exagerez? Vorba lui Puric, e metafizică, frate! Și lăsând gluma la o parte nu e metafizică. Cartea a fost scrisă undeva prin 2010. A fost corectată, îmbunătățită, iar corectată, iar îmbunătățită, dar tot nu a ieșit așa cum o visam eu. Știți cum e, nu toate ies. Ideea e că am învățat că atunci când te apuci de ceva creativ trebuie să duci la bun sfârșit chiar dacă e sau nu e la nivelul așteptărilor. Prin 2013 trebuia să fie publicată, dar a veni “sfârșitul lumii legăturii editoriale” și decât să facă ei burta mare pe munca mea am zis “hai, lăsați!” și am lăsat. Apoi a apărut Editura Digitală – care culmea și plătește- acum nu vă imaginați că aruncă cu milioanele, dar acolo de o gumă și tot e bine.

Am zis să încerc, de ce nu? Ce am de pierdut? E o carte bună, e chiar metafizică. Are suspans, are multă cultură asiatică și un personaj fabulos care pare destul de prostuț, dar nu prea e. Ei bine am făcut pasul și am prima mea carte pentru dispozitivele electronice care se poate cumpăra de aici, mai precis de la linkurile indicate după interviu. Țin mult la cartea asta pentru că la un moment dat am crezut că or s-o publice unii, alții, după ce mor. Cum n-am murit, am publicat-o la Editura Digitală. Cum nici nu o să mor, aveți grijă că mâine e miercuri și destinul nu prea iartă.