După ce am citit “Și dacă e adevărat…”, am decis să mă întorc într-o bună zi la Marc Levy și am făcut-o. La fel ca data trecută am citit cartea într-o zi, pentru că dacă te apuci de ea nu știi cum s-o mai lași din mână.

Este una dintre acele cărți care te face să te gândești la tot ceea ce ai făcut greșit în viață și cum ai îndrepta lucrurile dacă ți s-ar mai da cu adevărat o șansă. Eroul nostru este ucis de un asasin misterios, dar se trezește cu două luni înainte de crimă – asta dacă putem numi că a fost cu adevărat o trezire, pentru că, în realitate, totul se întâmplă atunci când medicii îl tot readuc la viață. La început omul nu prea vrea să schimbe cursul zilelor, ziarist, cu memorie foarte bună, își aduce aminte cum a decurs fiecare zi din ultimele două luni, dar, în cele din urmă începe să facă lucruri care schimbă ordinea lucrurilor așa cum o știa el. Și, pentru a fi și mai palpitant, un personaj din “Și dacă e adevărat..” intră în joc.

În timp ce ziaristul încearcă să afle cine este criminalul, se zbate într-o anchetă a furtului de copii din Argentina și încearcă să-și protejeze viitoarea soție de el însuși, lucrurile o iau razna. Face salturi în timp, se confruntă cu lucruri pe care nu a trebuit să le ia înseamă înainte, iar durerile și coșmarurile nu-i dau pace. În aceste două luni încearcă să-și ducă viața cât mai normal, să facă ce-a făcut și înainte, dar să și îndrepte din greșelile comise.

O analiză a vieții profetică, care te pune pe gânduri și te intorduce într-o introspecției a propriei ființe. Voi ce ați face dacă ați mai trăi o dată?

Dar mai întâi aș recomanda “Și dacă e adevărat…”, asta doar pentru a înțelege câteva lucruri. Ceea ce știu cu siguranță e că o să mă reîntorc la Marc Levy cât mai curând. Nu are neapărat condei, dar are acel dar de-a te face să-ți pui întrebări așa cum n-am mai întâlnit până acum la alt scriitor.