Există! Puțini. Îi numeri pe degetele de la o mână. Există și acei oameni care vin pe neașteptate în viața ta și îți sunt mai prieteni decât cei vechi. Oamenii aceia care vin când trebuie pentru a fi lângă tine chiar dacă tu nu le-o ceri.

Aici nu vorbesc de foști, actuali sau ce or mai fi, iubiți. Ci pur și simplu acei oameni care te acceptă așa cum ești și nu te judecă. Care înțeleg când ești nervos și, din tâmpenie, îți verși nervii pe ei pentru că oricum te iartă, oamenii aceia care nu te lasă să cazi… știți voi la ce mă refer. Și oricât i-ai supăra – că, na, se mai întâmplă, ei pot înțelege că nu asta ai vrut.

Dar mai există și falșii prieteni pe care nu întotdeauna îi simți. Oamenii ăia care te trădează la modul barbar și apoi tot ei vor ca tu să nu le întorci “favoarea”. Ei, pe dracu’. Da, sunt politicoasă cu tine, chiar dacă ai vrut și poate ai și reușit să mă îngropi, dar ies de acolo și mă port normal până te ucid. Nu înțeleg de ce, de cele mai multe ori, prieteniile se transformă într-un fel de “îți arăt că sunt mai bun ca tine”. Nu există așa ceva. Da, poate ești mai bun, dar fii și om, pentru că despre asta vorbim.

Urăsc oamenii care în față ți se dau prieteni și pe la spate nu mai știu cum să ți-o tragă. Spune verde în față “Nu te plac”, poate că n-ai un motiv, dar nici nu te da ceea ce nu ești.

Sunt fericită din punctul ăsta de vedere pentru că am întâlnit un suflet care simte, are dureri, are frustrări și nu îi e teamă să arate asta. Dar, mai ales, își iubește prietenii chiar dacă ei sunt niște porci. Să nu te schimbi niciodată! Până la urmă lucrul acela minunat va veni, trebuie doar să ai răbdare și încredere că încă mai există oameni. Tu nu ești falsă, ești ceea ce ești și îți poți asuma asta. Lucrul ăsta e cel mai important din lume. Așa să fii mereu.