Probabil că cei care citesc ceva horror au auzit despre R.L.Stine, scriitorul de nuvele horror. Goosebumps este o serie de 62 de cărți, dintre care doar vreo 16 au fost publicate în română. Oricum, dacă mă întrebați pe mine e mai bun de zece ori decât King, măcar omul ăsta are darul de-a te speria, ceea ce e bine.

Pe baza acestor cărți și a autorului a fost creat și un film. Și doar știți că nu sunt doar amatoare de cărți, dar și de filme. Ok, ok, filmul nu este genial, dar e plăcut, relaxant și amuzant. Dacă s-a vrut a fi un horror, nu știu, dar nu a fost. Oricum, un puști de 16 ani se mută chiar lângă casa lui Stine (firește că nu știa cine e), pe care-l vede ca pe un căpcăun ce-și ține fiica închisă în casă. Din vorbă în vorbă și câteva escapade nocturne, puștiul ajunge s-o îndrăgească pe fată, chiar dacă tatăl nu le-ar fi permis în veci să fie nici măcar prieteni, dar într-o seară tânărul o aude pe Hanna țipând și-l bănuiește pe tatăl acesteia de violență domestică.

Pentru că poliția nu avea de gând să facă nimic acesta împreună cu un prieten reușește să intre în casa lui Stine și să ajungă într-o cameră plină cu cărți, cărți încuiate cu lacăte. Desigur, e vorba chiar despre colecția Goosebumps. Din greșeală una dintre cărți este descuiată și un personaj deloc drăguț iese dintre rânduri. După ce cei trei puști reușesc să-l ducă unde îi e locul, acasă îi aștepta Slappy, adică un fel de Chuky dar ceva mai malefic. Iar Slappy reușește să fure toate cărțile și să dezlănțuie iadul. Ce se întâmplă mai departe nu o să vă spun, vă las plăcerea de-a vedea chiar voi. Serios e relaxant, iar Slappy e destul de amuzant în postura lui de personaj ieșit din carte, supărat rău de tot pe viață și mai ales pe creatorul său.