fumat

 

Și românul nu e grec. Pentru că grecul, atunci când s-a dat legea, a dat cu ei de pământ. Se dăduse de câteva luni legea antifumat în Grecia când am ajuns eu acolo. Nervoasă că cei de la compania aeriană mi-au pierdut unul dintre bagaje, l-am întrebat pe grecul care a venit să ne preia de la aeroport unde se poate fuma. El mi-a râs în nas și mi-a spus “oriunde”, adic fix acolo în aeroport, unde dormeau și niște pisici grase pe care nimeni nu îndrăznea să le deranjeze.

Ce se vrea de la o colonie? Să se oprească viciile ușoare. ALOOOOO! ALCOOLUL FACE DE TREI ORI MAI RĂU, GAZELE DE EȘAPAMENT LA FEL. NU ȚIGARA MEA SAU ABURUL DE LA ȚIGARA ELECTRONICĂ. Dar, sunt de acord. Cu cât omul e mai beat, cu atât e mai ușor de manipulat, poate “Doamne, ajută!” face și o boală gravă de ficat sau un cancer să nu mai plătească, statul,  pensii și salarii. Că, până la urmă, la asta se reduce. Cu ce-i omorâm mai bine, cu alcool și fast-food. Din astea să le dăm. Viciile ușoare sunt, desigur, periculoase pentru 10% dintre cei care le au, dar alcoolul ajunge cam la 40%. Așa că na, cine moare mai repede? Dacă le mai și combini ai toate șansele s-o mierlești înainte de a primi o pensie. Și, de asemenea, împarți țara în două. Ăia care urlă că fumătorii ar trebui să dispară și fumătorii care țipă că nefumătorii ar trebui să stea acasă. Adică să creăm o isterie generală pe baza fumatului.

Să nu mai spun că românul oricum va găsi o cale de-a face ilegalitatea, dar nu știu ce se va întâmpla cu barurile mici. Sau poate și asta e ideea, să închidem tot ce e mic și să vindem la francezi și italieni că și așa e plină țara de ei. Mai spune cineva zilele trecute că, de fapt, se vrea ca orășenii să ajungă la țară să cultive pământul. Hai, pe bune? Pământul cui? Dacă nu știați 80% din Ardeal e cumpărat de italieni. Adică să mă duc să le sap tot altora pământul că am ajuns slugi și în țara noastră.

Acum partea total ciudată este că în Brussels există baruri pentru fumători și pentru nefumători, dar Guvernul nostru belgian parcă habar nu are de chestia asta. Ca să nu mai spun că aceasta este discriminare și dacă s-ar face petiția la Curtea Drepturilor Omului, nu de aici, de la Haga, legea antifumat li s-ar arunca în bot. Oho, numai eu am zeci de argumente la asta, începând de la omul care stă în stația de autobuz așteptând și înghițind gaze de eșapament așa cum mănâncă pâine cu mâna, până la faptul că am dreptul de-a mă intoxica cu ce vreau eu. E corpul meu, chiar nu aveți voi dreptul să-mi spuneți ce să bag în el.

Vor nefumătorii baruri? Ok, atunci să se distreze de unii singuri turnând tone de alcool în ei. Oricum rata alcoolismului în țara asta a depășit 50%, acum o să avem undeva la 80% bețivi. O specie pe care eu, personal, oricât de comunicativă și deschisă aș fi, nu o pot înțelege. Am încercat, zău că da, dar mereu am rămas bulversată și mi s-a blonzit și mai mult neuronul.

Ce contează, până la urmă mai e și lucrul celălalt, de ce îi interzici omului să facă ceva, de aceea o să-l facă și mai și că așa suntem noi făcuți, dacă cei de la Guvern nu știu. Da, sunt de acord, luați-ne totul, luați-ne plăcerile mici și băgați-ne într-o groapă comună, să vedeți atunci câți bani veți avea la buget = 0. Știți de ce? Pentru că eu plătesc taxe pentru tutun mai mult decât angajatorul meu pentru salariul meu. Dar nu vă duce mintea. Sau, cum am spus, planurile diabolice sunt altele. Cu respect, mereu am suferit de teoria conspirației. Așa că eu tot cred că vreți să ne luați și ultimul zâmbet. E ca aia că nu e mâncare pentru toată populația planetei. Pe bune? Hai sictir. Un singur restaurant, prost cotat, aruncă pe lună kilograme de mâncare, dacă după fiecare zi s-ar colecta ce a rămas în loc să se arunce, eu zic că ar fi mai mult decât destulă. Dar, mna, eu sunt doar un fir de praf în lumea voastră. Degeaba zic.

Written by Oana Mujea